Prezentare
Comuna Câlnic
Monografie
Comuna Câlnic este situată în partea sud-estică a judeţului Alba, în zona dealurilor subcarpatice, la o distanţă de 28 km de municipiul Alba Iulia şi la 15 km de Sebeş – orasul cel mai apropiat.
Aşezată pe culoarul depresionar Sebeş – Apold, are un relief specific de dealuri desfăşurat pe o altitudine cuprinsă între 300 şi 600 m.
Se învecinează la nord cu comuna Cut, la nord-vest cu oraşul Sebeş, la sud-vest cu comuna Săsciori, la sud-est cu comuna Gârbova, iar la nord-est cu comuna Şpring.
Atestată documentar pentru prima dată în anul 1269, localitatea Câlnic este cunoscută prin vechi aşezări neolitice din cultura Coţofeni. În sec. XII au fost colonizaţi aici saşii care au construit cetatea ţărănească Câlnic, cea mai reprezentativă dintre fortificaţiile Transilvaniei din sec. al XIII-XIV-lea.
Satul Deal este atestat documentar din anul 1366.
Acces rutier
Drumul Naţional 1: Bucureşti – Braşov – Sebeş – Cluj-Napoca – Oradea;
Drumul Judeţean 106F: Câlnic – Gârbova
Drumul comunal DC 49: Câlnic – Deal
Obiective Turistice
Cetatea medievală Câlnic, unul dintre monumentele de arhitectură cele mai interesante din secolul al XIII-lea, ocupă un loc special între fortificaţiile săşeşti din Transilvania. Construită iniţial ca reşedinţă nobiliară de către contele Chyl de Kelling, cetatea a fost concepută ca loc de apărare, înconjurată de ziduri masive şi având două turnuri, spre sud şi pe latura nordică.
Sistemul de apărare era întregit de şanţul cu apă ce înconjura cetatea. Aceasta a fost vândută de ultimii descendenţi ai familiei nobiliare comunităţii ţăranilor saşi din Câlnic, care, în prima jumătate a secolului al XVI-lea au început construirea unei noi centuri de ziduri, au fortificat turnul porţii, iar în curtea interioară, pe ruinele unei construcţii mai vechi, au ridicat capela. În interiorul capelei se conservă fragmente de frescă de la începutul secolului al XVI-lea. După 1700 cetatea îşi pierde funcţiunea militară, devenind un spațiu comunitar (depozit de hrană, loc pentru sărbători) şi bisericesc (biserica de iarnă) al saşilor din localitate.
Cetatea a fost restaurată în anii 1961-1964. Din 1999 cetatea se află în patrimoniul mondial UNESCO. Asociaţia Ars Transilvaniae România îngrijeşte cetatea în prezent, punând-o în circuitul turistic şi cultural.
Nu departe de cetate, se află fosta casă parohială evanghelică, edificiu ridicat în secolul al XVI-lea şi extins în 1779. Biserica evanghelică, construită în secolul al XV-lea de comunitatea săsească, a fost mult transformată în secolul al XIX-lea, având acum o înfăţişare neogotică.
Păstrează numeroase elemente de sculptură şi pictură din faza iniţială.
Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” din satul Deal, construită în secolul al XVIII–lea. Inscripţia din interiorul altarului consemnează momentul picturii. A suferit transformări în secolul al XIX–lea.
În prezent, în spaţiile din cetate au fostorganizate mai multe expoziţii documentare şi de artă, iar capela a devenitaula în care se desfăşoară simpozioane, colocvii şi conferinţe.
Afaceri
Economia comunei este bazată pe apicultură, pomicultură și viticultură.